O landing page, sau pagină de aterizare, e o pagină construită pentru un singur lucru: să ducă vizitatorul la o acțiune anume. O cerere de ofertă, o programare, o înscriere. Una singură.
Asta o face complet diferită de pagina principală a unui site, care trebuie să servească pe toată lumea: pe cel care caută prețuri, pe cel care caută un telefon, pe cel care vrea să vadă dacă exiști de mult. Pagina principală e un hol cu cinci uși. O landing page e un coridor cu una.
Când îți trebuie și când nu
Regula simplă: îți trebuie o landing page atunci când trimiți trafic dintr-o singură sursă, pentru o singură ofertă.
- Faci reclamă plătită. Dacă plătești ca să aduci omul și îl arunci pe pagina principală, plătești ca să-l pierzi.
- Ai o ofertă limitată în timp. O campanie de sezon nu are ce căuta amestecată în restul site-ului.
- Ai un singur serviciu clar, pentru un singur tip de client. Atunci landing page-ul chiar poate fi tot site-ul, la început.
Nu îți trebuie când traficul vine din căutări organice către mai multe subiecte. Acolo ai nevoie de pagini normale, fiecare despre serviciul ei, legate între ele. Am detaliat logica asta în articolul despre site de prezentare: un serviciu, o pagină.
Cele șapte blocuri care nu lipsesc
Ordinea contează aproape la fel de mult ca textul. Omul citește de sus în jos și decide din primele secunde dacă rămâne.
1. Promisiunea, sus de tot. O propoziție care spune ce obține el, nu ce faci tu. Nu Soluții integrate pentru afacerea ta, ci Îți montăm centrala în 48 de ore, cu garanție 5 ani. Dacă cineva citește doar rândul ăsta, trebuie să știe dacă e pentru el.
2. Butonul, vizibil fără să derulezi. Cu un text care descrie acțiunea: Cere o ofertă, Programează o vizită. Nu Trimite, care nu spune nimic despre ce urmează.
3. Dovada că exiști cu adevărat. Recenzii reale, nume de clienți, poze de la lucrări făcute. Aici se câștigă sau se pierde încrederea, și e locul unde firmele mici sunt de obicei prea modeste.
4. Cum funcționează, în trei pași. Oamenii ezită pentru că nu știu ce se întâmplă după ce apasă. Spune-le: ne scrii, venim și măsurăm, primești prețul în 24 de ore.
5. Ce primesc, concret. Lista, nu adjectivele. Ce intră, ce nu intră, cât durează.
6. Obiecțiile, scrise pe față. Cele trei motive pentru care omul n-ar cumpăra. Dacă nu le scrii tu, și le spune el singur, în gând, și pleacă.
7. Butonul, încă o dată. La final, după ce a citit tot. Pe pagini lungi, și pe la mijloc.
Greșeala care taie jumătate din rezultate
Meniul de navigare lăsat sus, cu toate linkurile site-ului.
Ai adus omul pentru o singură acțiune, apoi i-ai pus în față șapte uși de ieșire: Despre noi, Blog, Portofoliu, Cariere. Fiecare link din meniu e o invitație să facă altceva decât ce ai vrut. Pe o pagină de aterizare, meniul se scoate sau se reduce la logo, iar singurele linkuri rămase sunt cele către acțiune.
A doua greșeală, din aceeași familie: formularul cu nouă câmpuri. Fiecare câmp în plus scade numărul de oameni care îl completează. Cere numele, o cale de contact și, dacă chiar ai nevoie, o singură întrebare care te ajută să dai un preț. Restul le afli la telefon sau pe email.
Textul care face diferența
Cea mai comună problemă de text pe o pagină de aterizare nu e că e scris prost. E că e scris din interiorul firmei spre afară, cu subiectul noi.
Compară două formulări pentru același lucru. Prima: suntem o echipă cu experiență de peste 15 ani, dedicată excelenței în servicii. A doua: montăm în 48 de ore, curățăm după noi, și dacă ceva nu merge, venim gratuit în primul an. A doua e verificabilă, a prima e o părere pe care o are despre sine orice firmă din țară.
Testul e simplu: citește fiecare propoziție și întreabă dacă un concurent ar putea scrie exact aceeași frază despre el. Dacă da, fraza nu îți aparține și nu convinge pe nimeni. Taie-o sau înlocuiește-o cu un număr, un termen, o garanție.
Al doilea test ține de lungime. O pagină de aterizare nu trebuie să fie scurtă, trebuie să fie fără umplutură. Pentru o decizie mică, ca o programare gratuită, ajung câteva sute de cuvinte. Pentru o decizie de mii de lei, omul are nevoie de mai mult, pentru că are mai multe motive de îngrijorare. Lungimea corectă e exact cât îi ia să nu mai aibă întrebări.
Ce pui în poze
Pozele de pe o pagină de aterizare fac mai mult decât decorează. Ele sunt dovada că ceea ce scrii există cu adevărat.
Ce funcționează: lucrări făcute de tine, înainte și după, oameni din firmă la lucru, locul în care lucrezi. Chiar și făcute cu telefonul, dacă sunt luminate bine, bat orice fotografie cumpărată.
Ce nu funcționează: pozele de stoc cu oameni în costum care dau mâna. Toată lumea le-a văzut, inclusiv pe site-ul concurentului tău, și singurul mesaj pe care îl transmit e că nu ai avut ce arăta din ce faci.
Viteza nu e un detaliu aici
Pe o pagină de aterizare, viteza contează mai mult decât oriunde, pentru că vizitatorul n-are niciun motiv sentimental să te aștepte. Vine dintr-o reclamă, nu te cunoaște, și are degetul pe butonul de înapoi.
Cele mai frecvente cauze sunt banale: o poză de fundal de câțiva megabytes, urcată direct de pe telefon, și un teanc de scripturi de urmărire adăugate unul câte unul, fiecare părând inofensiv. Verifică pagina cu PageSpeed Insights, gratuit, pe varianta de telefon, nu pe cea de calculator. Mai multe despre asta în articolul despre optimizare de site.
Cum știi dacă funcționează
O landing page se judecă printr-un singur număr: câți dintre cei care au ajuns pe ea au făcut acțiunea. Dacă o sută de oameni au intrat și trei au completat formularul, ai trei la sută.
Nu există un procent corect universal, variază enorm între domenii. Ce contează e propriul tău număr de luna trecută. Dacă nu știi câți intră și câți completează, nu optimizezi, ghicești.
Un singur lucru se schimbă o dată, și se așteaptă destul cât să se adune date. Dacă schimbi simultan titlul, poza și butonul, și crește, nu vei ști niciodată care dintre ele a fost.
Pe scurt
- O acțiune per pagină. Dacă are două, n-are niciuna.
- Promisiunea sus, în cuvintele clientului, nu în ale tale.
- Scoate meniul. Fiecare link e o ieșire.
- Formular scurt. Fiecare câmp în plus te costă.
- Scrie obiecțiile pe față, înainte să și le spună el.
- Măsoară un singur număr: câți au făcut acțiunea.