Legea 232/2022 este varianta românească a Actului European privind Accesibilitatea (European Accessibility Act, Directiva UE 2019/882). Se aplică din 28 iunie 2025 și cere ca anumite produse și servicii, printre care serviciile de comerț electronic, să poată fi folosite și de persoanele cu dizabilități.

Pentru majoritatea firmelor mici cu un site de prezentare, răspunsul scurt e că legea probabil nu li se aplică: fie pentru că site-ul lor nu e un serviciu de comerț electronic, fie pentru că sunt microîntreprinderi care oferă servicii, iar acestea au o scutire. Ce urmează e o lectură atentă a textului legii, nu un sfat juridic. Dacă vinzi online sau ești aproape de praguri, citește textul pe legislatie.just.ro sau întreabă un jurist.

Ce acoperă legea, de fapt

Legea nu se aplică tuturor site-urilor. Art. 2 alin. (3) enumeră serviciile furnizate consumatorilor după 28 iunie 2025: servicii de comunicații electronice, servicii care oferă acces la servicii media audiovizuale, servicii bancare pentru consumatori, cărți electronice și software dedicat și servicii de comerț electronic. Separat, alin. (4) prinde site-urile și aplicațiile din transportul de pasageri. Pe partea de produse sunt calculatoare, telefoane, e-readere, bancomate și alte terminale.

Pentru o firmă mică, singura categorie relevantă e aproape mereu comerțul electronic. Legea îl definește la art. 3 drept servicii furnizate la distanță, prin site-uri web și pe dispozitive mobile, prin mijloace electronice și la solicitarea individuală a unui consumator, „în vederea încheierii unui contract de consum”.

Site-ul meu de prezentare intră sub lege?

Citește încă o dată ultima parte a definiției. Un site pe care îți prezinți serviciile, programul și un formular de contact nu încheie contracte. Omul te sună, vă înțelegeți, iar contractul se face altfel. Un magazin online, unde clientul pune produsul în coș și plătește, e exact ce descrie definiția.

Între cele două există zone gri: rezervări plătite online, abonamente cumpărate direct de pe site, vouchere. Pentru ele textul nu dă un răspuns evident, caz cu caz, iar noi nu îl dăm în locul unui jurist.

Ce spune exact scutirea pentru microîntreprinderi

Art. 4 alin. (5): „Microîntreprinderile ce oferă servicii sunt scutite de obligația de a respecta cerințele de accesibilitate prevăzute la alin. (3) și de orice obligație legată de conformitatea cu cerințele respective.”

Microîntreprinderea e definită la art. 3: o întreprindere cu sub 10 angajați și a cărei cifră de afaceri anuală nu depășește echivalentul în lei a 2 milioane de euro, sau al cărei total al bilanțului anual nu depășește aceeași sumă.

Acum partea pe care n-o vei găsi în multe locuri. În textul românesc, alin. (3), la care trimite scutirea, vorbește despre serviciile de transport urban, suburban și regional, nu despre servicii în general. În directiva europeană, scutirea e formulată pentru microîntreprinderile care furnizează servicii, fără altă restricție. Diferența pare să vină din felul în care a fost preluat textul. Dacă te bazezi pe scutire, e un motiv în plus să ceri părerea unui jurist, nu doar să citești un articol de blog.

Despre magazinele online circulă ideea că microîntreprinderile care vând online nu sunt scutite. Textul nu face o astfel de distincție: scutirea e pentru microîntreprinderile care oferă servicii, iar comerțul electronic e, în lege, un serviciu. Ce rămâne sunt cerințele pentru produse. Dacă vinzi produse din lista legii, de pildă telefoane sau e-readere, cerințele pentru produsele respective nu dispar, iar microîntreprinderile au doar o ușurare la documente (art. 14 alin. (4)).

De la ce dată se aplică și ce amenzi prevede

Legea a intrat în vigoare la 28 iunie 2025 (art. 30). Art. 29 lasă o perioadă de tranziție: contractele de servicii încheiate înainte de această dată rămân valabile până la expirare, dar cel mult cinci ani, iar furnizorii pot folosi până la 28 iunie 2030 produsele cu care prestau deja servicii similare.

Sancțiunile sunt la art. 27. Pentru furnizorii de servicii, amenzile merg de la 5.000 la 15.000 de lei, în funcție de obligația încălcată. Nerespectarea cerințelor de accesibilitate la proiectarea și furnizarea serviciului, de exemplu, se amendează cu 6.000 până la 12.000 de lei. Pe lângă amendă, se pot propune măsuri complementare, inclusiv suspendarea activității pe perioada neconformității. Pentru serviciile de comerț electronic, controlul îl face Autoritatea pentru Digitalizarea României.

Cine e obligat mai are o sarcină: să publice informații despre felul în care serviciul respectă cerințele. Anexa 5 spune că acestea se pun „în clauzele și condițiile generale sau într-un document echivalent”. Adică, practic, în pagina de termeni și condiții.

Ce înseamnă, concret, un site accesibil

Anexa 1 a legii cere ca site-urile și aplicațiile să fie făcute „perceptibile, utilizabile, inteligibile și solide”. Sunt aceleași patru principii pe care se sprijină WCAG, setul de reguli de accesibilitate web publicat de W3C, după care se ghidează de obicei cine verifică un site. Traduse în limbaj de zi cu zi: omul trebuie să poată vedea sau auzi conținutul, să-l poată folosi, să-l înțeleagă, iar site-ul trebuie să meargă și cu tehnologiile de asistare, cum sunt cititoarele de ecran.

Chiar dacă ești scutit, merită făcut minimul

Scutit nu înseamnă că nu contează. Un site greu de folosit pentru cineva cu vederea slabă e greu de folosit și pentru un om de 60 de ani care îl deschide pe telefon, în soare. Iar o parte din regulile de accesibilitate se suprapun cu ce citește și Google pe o pagină.

  • Contrast suficient între text și fundal. Gri deschis pe alb arată elegant și nu se citește.
  • Text alternativ la imagini: o descriere scurtă a ce se vede în poză, pentru cine nu o poate vedea.
  • Formulare cu etichete vizibile, nu doar cu textul-exemplu din câmp, care dispare când începi să scrii.
  • Butoane și linkuri care spun ce fac. Nu Click aici, ci Cere o ofertă.
  • Titluri în ordine: un singur titlu principal pe pagină, subtitlurile sub el.
  • Text care se poate mări fără să se strice pagina și butoane destul de mari pentru un deget.
  • Un site care se poate folosi și doar din tastatură, fără mouse.

Nimic din listă nu cere un buget special dacă e gândit de la început. Costă când trebuie reparat pe un site vechi. Pentru restul verificărilor tehnice, vezi articolul despre optimizarea unui site.

Un buton de accesibilitate rezolvă problema?

De când a intrat legea în vigoare, se vând multe widgeturi de accesibilitate: un buton în colțul site-ului care deschide un meniu cu contrast mărit, font mai mare și alte opțiuni. Un astfel de buton schimbă felul în care se afișează pagina, dar nu poate scrie singur o descriere corectă pentru poza lucrării tale și nu știe ce trebuia să scrie pe eticheta unui câmp din formular. Problemele din conținut și din cod rămân acolo. Nu e interzis să-l ai, doar nu e o scurtătură.

Legătura cu celelalte obligații ale unui site

Dacă vinzi online, accesibilitatea vine peste obligațiile pe care le ai deja: termenii și condițiile, politica de confidențialitate, pictogramele ANPC pentru SAL și SOL. Pentru un site de prezentare lista e mai scurtă, dar de îndată ce ai un formular de contact, ai nevoie de o politică de confidențialitate.

Cum facem noi

Nu facem audit juridic și nu îți spunem dacă ești sau nu obligat. Pentru asta ai textul legii și un jurist. Dacă ne scrii pentru un site nou, putem trece împreună prin lista de mai sus înainte de lansare. Site-ul ți-l facem gratis, cu paginile legale incluse, și îl vezi gata înainte să plătești. Detaliile sunt pe pagina de mentenanță site.

Pe scurt

  • Legea 232/2022 se aplică din 28 iunie 2025, doar unor produse și servicii anume, printre care comerțul electronic.
  • Un site de prezentare fără vânzare online nu pare să intre în definiția comerțului electronic.
  • Microîntreprinderile care oferă servicii au o scutire, dar textul românesc trimite la un alineat despre transport. Verifică cu un jurist.
  • Amenzile pentru furnizorii de servicii sunt între 5.000 și 15.000 de lei.
  • Contrastul, textele alternative și formularele cu etichete merită făcute oricum.